adj. Aigrelet.
●(1876) TDE.BF 571a. Skil-dreñk, adj., tr. «Aigrelet.» ●(1890) MOA 86. skil-drenk, tr. «à moitié aigre.» ●110a. Aigre-doux, tr. «skil-drenk.»
●(1931) VALL 7b. Acidulé, tr. «skildrénk.» ●(1955) STBJ 146. Mat e kavis an traou skildreñk-se a dreuzelle ma dent. ●(1973) HYZH 89-90-91/53. childrenk adj. trenk a-walc'h (e galleg : aigrelet) (skildrenk) «childrenk eo ar chistr». Kastell-Nevez.