m. –ion (droit) Contumace, contumax.
●(1732) GReg 276a. Desobéissant, rebelle, contumace, tr. «desfailher. p. desfailhéryen.»
m. –ion (droit) Contumace, contumax.
●(1732) GReg 276a. Desobéissant, rebelle, contumace, tr. «desfailher. p. desfailhéryen.»